Ce prevăd normele europene în general?
În vederea asigurării refacerii biodiversității și a rezilienței naturii pe întreg teritoriul Uniunii, se impune stabilirea de norme la nivelul UE pentru refacerea ecosistemelor, contribuind, totodată, la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Prin
Pactul Verde European și strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Uniunea își propune să devină o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă și eficientă în utilizarea resurselor, care protejează și conservă capitalul natural al Uniunii, asigurând sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor și un impact redus asupra mediului. Conform prevederilor, Biodiversitatea trebuie valorificată, conservată,
refăcută și înțelept utilizată, menținând serviciile ecosistemice, susținând o planetă sănătoasă și având avantaje esențiale pentru toți oamenii. Strategia are ca scop restabilirea biodiversității Europei până în 2030, pentru a aduce beneficii atât oamenilor, cât și planetei, climei și economiei. Aceasta propune un plan pentru refacerea naturii, incluzând obiective juridic obligatorii pentru refacerea ecosistemelor degradate, cu accent pe captarea și stocarea dioxidului de carbon și reducerea impactului dezastrelor naturale. (sinteză art. 1-3, 7)
Cum putem contribui la îndeplinirea prevederilor acestui pact în zonele urbane?
Obiectivele pactului se pot atinge prin soluții verzi dedicate mediului urban, unde construcțiile predomină. Acoperișurile și fațadele verzi creează o sinergie cu multiple efecte ecologice și economice, dintre care le enumerăm pe cele mai importante:
- promovează biodiversitatea prin conservarea florei și faunei, prin oferirea de hrană și adăpost pentru vietăți mici și prin crearea coridoarelor ecologice, care asigură o legătură pentru animale între spațiile verzi ale orașelor;
- oferă o soluție la problema dispariției insectelor polenizatoare, care au un rol important în ecosistem și în securitatea alimentară: florile colorate și mirosul plăcut al plantelor atrag albinele, fluturii și alți polenizatori cărora habitatul li s-a restrâns în
zonele urbane; - contribuie în mare măsură la atenuarea efectului de insulă de căldură urbană: datorită capacității de izolare termică și de evapotranspirație a plantelor temperatura suprafețelor cu vegetație este semnificativ mai redusă față de cea a suprafețelor
construite (o diferență de temperatură ce poate atinge și 31,3 °C, conform studiilor); - facilitează gestionarea apelor pluviale, au rol în reținerea și întârzierea scurgerii apei pluviale și în evitarea supraîncărcării sistemului de canalizare urban;
- atenuează poluarea atmosferică, plantele având capacitatea de a capta o cantitate semnificativă de dioxid de carbon și alți poluanți atmosferici (un acoperiș verde de 1.000 m2 cu covor sedum poate capta 8,5 kg de substanțe poluante anual), ceea
ce poate face orașele mai reziliente la schimbările climatice; - contribuie la recrearea mediului natural în zonele construite, deoarece acoperișurile și fațadele verzi au avantajul de a permite instalarea în zonele urbane aglomerate, unde nu este posibilă crearea de suprafețe verzi la nivelul solului;
- asigură un mediu verde viabil și sănătos pentru societate.
Ce prevăd anumite articole semnificative și cum putem să oferim o abordare adecvată pentru implementarea acoperișurilor și fațadelor verzi?
În rezoluția din 9 iunie 2021, Parlamentul European a susținut elaborarea unei propuneri legislative pentru refacerea naturii, cu obiective obligatorii și specifice pentru diverse ecosisteme și specii, inclusiv pentru păduri, pajiști, zone umede, polenizatori, râuri ce au
curgere liberă, zone de coastă și ecosisteme marine. Se recomandă sporirea spațiilor verzi urbane cu caracteristici ecologice, cum ar fi parcurile, arborii, fâșiile forestiere, acoperișurile verzi, grădinile și alte elemente care să țină cont de biodiversitatea locală și reziliența la schimbările climatice. (sinteză art. 8)
Refacerea naturii în mediul urban se poate obține prin implementarea acoperișurilor și pereților verzi, care oferă o soluție ecologică pentru păstrarea biodiversității locale, și contribuie la refacerea și revitalizarea ecosistemelor afectate de urbanizare și dezvoltare.
Raportul Comisiei privind starea naturii din 2020 constată că Uniunea Europeană nu a reușit să oprească declinul speciilor și habitatelor protejate din cauza agriculturii intensive, gestionării necorespunzătoare, urbanizării, poluării, exploatării nesustenabile a pădurilor și speciilor, iar speciile alogene invazive și schimbările climatice reprezintă amenințări crescânde pentru flora și fauna locală. (sinteză art. 12)
Acoperișurile și fațadele verzi contribuie la crearea de noi habitate pentru speciile amenințate în medii urbane aglomerate și în continuă dezvoltare. Plantele cu flori atrag polenizatorii, iar aceste suprafețe verzi facilitează conexiunea între diferitele zone verzi ale orașelor, acționând ca niște coridoare ecologice pentru ecosistem. În plus, ele oferă o soluție pentru problema poluării atmosferice în orașe, absorbind o cantitate semnificativă de dioxid de carbon și alte substanțe poluante.
Asigurarea biodiversității și combaterea schimbărilor climatice sunt strâns legate, soluțiile bazate pe natură și ecosistemele sănătoase având un rol crucial în lupta împotriva crizei climatice, în timp ce schimbările climatice afectează deja ecosistemele și impun acțiuni pentru a le recupera și pentru a reduce riscurile la adresa securității alimentare. (sinteză art. 15)
Soluțiile verzi pot rezolva ambele probleme în același timp; datorită evapotranspirației plantelor, suprafețele sunt semnificativ răcite și izolate. Diferența de temperatură poate atinge chiar 31,3°C între suprafețele construite și cele verzi, contribuind la ameliorarea insulelor de căldură urbane. Pe de altă parte, suprafețele verzi care ajută biodiversitatea oferă adăpost și hrană multor specii de polenizatori amenințate cu dispariția, contribuind la securitatea alimentară.
Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului impune Uniunii Europene să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să promoveze măsuri pentru reducerea emisiilor și creșterea absorbției naturale, cu accent pe refacerea ecosistemelor și promovarea soluțiilor bazate pe natură pentru combaterea schimbărilor climatice, alături de integrarea adaptării în toate domeniile de politică și sporire a capacității de adaptare. (sinteză art. 16)
Prin abordarea unei practici care impune promovarea și implementarea a cât mai multor suprafețe verzi în spații urbane, se poate atinge acest scop, deoarece capacitatea naturală de absorbție a plantelor contribuie în mare măsură la diminuarea poluării atmosferice.
Comunicarea Comisiei din 2021 subliniază importanța soluțiilor bazate pe natură pentru adaptarea eficientă la schimbările climatice, incluzând protejarea zonelor umede, refacerea ecosistemelor costiere și marine, dezvoltarea spațiilor verzi urbane, instalarea de acoperișuri și pereți verzi și gestionarea durabilă a pădurilor și terenurilor agricole. (sinteză art. 17)
Acoperișurile și fațadele verzi sunt ecosisteme bogate în biodiversitate, conferă o reziliență sporită și reduc riscurile de dezastre ecologice.
Contribuie la gestionarea apelor pluviale, facilitează sistemele de canalizare urbană în cazul ploilor torențiale.
Conferința privind viitorul Europei propune protejarea biodiversității, a peisajului și a oceanelor, eliminarea poluării și promovarea cunoașterii, sensibilizării, educației și dialogului privind mediul și schimbările climatice. (sinteză art. 20)
Promovarea importanței implementării zonelor verzi în mediul urban poate contribui la atingerea acestui obiectiv; natura readusă în mediul construit poate să sensibilizeze societatea față de impactul și beneficiile pozitive multiple ale acoperișurilor și fațadelor verzi.
Directiva 92/43/CEE are drept scop menținerea și readucerea la un stadiu corespunzător de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică de interes pentru Uniune. (art. 26)
Habitatele naturale sunt amenințate și restrânse în mediul urban; la conservarea lor pot contribui spațiile verzi amenajate, care oferă adăpost și sursă de hrană pentru numeroase specii de insecte și alte vietăți mici (ex.: ecologizarea liniilor de tramvai cu rulouri de Sedum).
Ecosistemele urbane reprezintă aproximativ 22% din suprafața terestră a Uniunii și constituie zona în care locuiesc majoritatea cetățenilor Uniunii. Ecosistemele urbane asigură habitate importante pentru biodiversitate, în special plante, păsări și insecte, inclusiv polenizatori. Acestea oferă, de asemenea, multe alte servicii ecosistemice vitale, inclusiv reducerea și controlul riscului de dezastre naturale (de exemplu, inundații, efecte de insulă termică), răcire, recreere, filtrarea apei și a aerului, precum și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Extinderea spațiilor verzi este un parametru important pentru creșterea capacității ecosistemelor urbane de a furniza aceste servicii importante. (sinteză art. 43)Creșterea suprafețelor construite cu vegetație de tip Sedum pe acoperișurile tip terasă contribuie la crearea unui ecosistem sănătos prin: încetinirea scurgerilor de apă pluvială, reducerea riscului de poluare a râurilor prin facilitarea sistemului de canalizare, reziliență la schimbările climatice, izolarea termică a clădirii și menținerea temperaturii la nivel mai scăzut în timpul verii (se reduc costurile de energie pentru încălzire și răcire).
Pentru a proteja și a crește spațiile verzi urbane și pentru a asigura servicii ecosistemice esențiale, arborii și infrastructura verde, cum ar fi acoperișurile și zidurile verzi, ar trebui consolidate și integrate în proiectarea clădirilor prin prevederi legislative clare, astfel încât pierderile de suprafețe verzi să fie oprite și să fie susținută refacerea lor. (sinteză art. 44)
Acoperișurile și fațadele verzi pot să conțină numeroase specii indigene, adaptate la clima locală, ceea ce poate contribui în mod direct la conservarea naturii. Numărul de arbori în zonele urbane poate fi crescut prin proiectarea clădirilor cu o capacitate portantă adecvată pentru instalarea acoperișurilor verzi intensive, care pot include și arbori de dimensiuni mari.
Numărul polenizatorilor din Uniunea Europeană a scăzut semnificativ, cu una din trei specii de albine și fluturi în declin, iar una din zece specii fiind în pragul dispariției. Acești polenizatori sunt esențiali pentru ecosistemele terestre, bunăstarea umană și securitatea alimentară, contribuind prin polenizarea plantelor sălbatice și cultivate. Peste 25 miliarde de euro din producția agricolă anuală a UE depinde direct de polenizatori insecte. (sinteză art. 46)
Vegetația de pe acoperișurile și fațadele verzi atrage polenizatorii, oferind sursă de hrană și adăpost pentru specii aflate în pragul dispariției, care pot să reapară în mediul urban, contribuind direct la securitatea alimentară.
Obiectivele și măsurile de refacere pentru habitatele protejate, polenizatori și ecosistemele diverse trebuie să fie complementare și să funcționeze sinergic pentru a atinge obiectivele generale de refacere a ecosistemelor în Uniunea Europeană. Planurile de refacere ar trebui să ia în considerare schimbările climatice, prevenirea dezastrelor naturale și optimizarea funcțiilor ecologice, economice și sociale ale ecosistemelor. Publicul ar trebui să participe activ la elaborarea planurilor, iar statele membre trebuie să coopereze pentru a asigura conectivitatea transfrontalieră și refacerea adecvată a biodiversității. (sinteză art. 58)
Prin crearea zonelor care promovează biodiversitatea, acoperișurile și fațadele verzi contribuie la atingerea acestor obiective, oferind beneficii ecologice și economice multiple atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru societate.
Refacerea biodiversității și dezvoltarea energiei din surse regenerabile trebuie să funcționeze sinergic, iar statele membre ar trebui să planifice măsurile de refacere în mod strategic, astfel încât să contribuie eficient la redresarea naturii în întreaga Uniune, luând în considerare impactul asupra mediului și protejarea zonelor vulnerabile. (sinteză art. 61)
O astfel de sinergie se poate obține atunci când acoperișurile verzi sunt instalate împreună cu sistemul solar; cele două sisteme se susțin reciproc, au o funcționare îmbunătățită, prezintă o creștere a eficienței prin utilizarea simultană și au un rol esențial în ecosistemul urban (acoperiș biosolar).
Regulamentul Parlamentului și Consiliului European cu privire la refacerea naturii se poate accesa pe următorul link:
Texte adoptate – Refacerea naturii
12 iulie 2023
