Orașele europene traversează o perioadă de transformare structurală. Creșterea temperaturilor urbane, valurile de căldură tot mai frecvente, pierderea biodiversității și presiunea asupra infrastructurii de apă și energie au devenit realități măsurabile. În acest context, soluțiile bazate pe natură (Nature-Based Solutions – NBS) devin un instrument central în politicile europene de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice.
Acoperișurile și pereții verzi reprezintă una dintre cele mai eficiente și rapid implementabile astfel de soluții. Ele transformă clădirile din elemente pasive ale infrastructurii urbane în infrastructură verde activă, cu beneficii climatice, economice și sociale demonstrate în numeroase state europene.
Prin procese naturale de evapotranspirație și umbrire, acoperișurile verzi contribuie la reducerea efectului de insulă de căldură urbană, cu scăderi ale temperaturilor exterioare de până la aproximativ 3°C și reduceri semnificative ale temperaturilor interioare în anumite condiții climatice. Reduc transferul termic, ceea ce poate conduce la economii anuale de energie estimate între 10% și 60%, în funcție de tipologia clădirii și de sistemul utilizat. Un alt beneficiu major îl reprezintă gestionarea apelor pluviale. Studiile europene arată că acoperișurile verzi pot reține între 55% și 88% din apa de ploaie, reducând presiunea asupra rețelelor de canalizare și riscul de inundații urbane. În orașele cu infrastructură subdimensionată sau îmbătrânită, acest rol devine esențial.
Pe termen mediu, investiția inițială este compensată prin economii energetice, extinderea duratei de viață a hidroizolației și reducerea costurilor asociate gestionării apelor pluviale. Exemple din Elveția și Germania indică perioade de recuperare a investiției de aproximativ 5–10 ani, în condițiile existenței unui cadru de reglementare și stimulare adecvat.
Contribuție directă la obiectivele Uniunii Europene
Pactul Verde European, Strategia UE pentru Biodiversitate 2030 și noua Lege a Restaurării Naturii impun statelor membre creșterea suprafețelor verzi urbane și stoparea pierderii acestora, cu obiective intermediare până în 2030 și aplicare pe termen lung până în 2050. În mediul urban, unde extinderea spațiilor verzi la sol este limitată, infrastructura verde integrată în clădiri devine un instrument strategic.
Acoperișurile și fațadele verzi sunt recunoscute la nivel european ca soluții bazate pe natură eligibile pentru finanțare în cadrul programelor precum LIFE, Horizon Europe, Politica de Coeziune sau Renovation Wave, tocmai pentru că generează beneficii simultane: adaptare climatică, reducerea emisiilor, susținerea biodiversității și îmbunătățirea sănătății publice. Integrarea lor în politicile urbane este o oportunitate pentru alinierea la cadrul european și pentru accesarea eficientă a fondurilor disponibile.
State precum Elveția, Germania, Franța, Danemarca sau Olanda au demonstrat că implementarea pe scară largă a infrastructurii verzi este direct corelată cu existența unor politici publice clare: obligații minime pentru anumite categorii de clădiri, standarde tehnice, ghiduri de proiectare și mecanisme de stimulare financiară.
O direcție strategică pentru România
În România, infrastructura verde integrată în clădiri se află într-o etapă incipientă. Există inițiative în orașe precum București, Cluj-Napoca sau Iași, dar lipsesc standardele naționale dedicate și prevederile explicite în legislația de urbanism care să recunoască acoperișurile și pereții verzi ca infrastructură verde funcțională. În același timp, România se află într-un moment-cheie de actualizare a documentațiilor de planificare urbană, de implementare a strategiilor climatice și de utilizare a fondurilor europene asociate Pactului Verde. Această conjunctură creează o oportunitate majoră.
Integrarea acoperișurilor și fațadelor verzi în Planurile Urbanistice Generale, în regulamentele locale de urbanism și în strategiile de adaptare climatică ar permite administrațiilor locale să răspundă simultan mai multor provocări: deficitul de spații verzi în zonele dense, creșterea temperaturilor urbane, presiunea asupra sistemelor de canalizare și degradarea biodiversității.
Prin definirea unor cerințe minime, stabilirea unor criterii tehnice clare și crearea de mecanisme de stimulare, România poate transforma obligațiile europene într-o oportunitate de modernizare sustenabilă a orașelor sale. În lipsa unui astfel de cadru, există riscul ca obiectivele privind creșterea suprafețelor verzi urbane să rămână formale, fără instrumente concrete de implementare în mediul construit.
Broșura Converde prezintă în detaliu beneficiile infrastructurii verzi, exemple europene relevante și argumentele pentru integrarea infrastructurii verzi în legislația și politicile publice din România.
Invităm autoritățile, profesioniștii din domeniul construcțiilor, dezvoltatorii și comunitățile locale să analizeze aceste argumente și să contribuie la construirea unui cadru coerent pentru orașe mai reziliente, mai sănătoase și mai atractive pentru generațiile viitoare.
